A trecut și nebunia lunii decembrie. Am stat cât de mult am putut închisă în casă din cauză de aglomerație, de petarde, de urât de București în această perioadă. M-am îmbâcsit cu colinde lălăite la tv, insuportabil de ascultat atât de multe zile și de emisiuni cu parapsihologi, numerologi, astrologi, catastrofologi care mai de care mai agramați, cu limbi poticnite în cuvinte inexistente, cum ar fi empatat, care se voia a însemna empatizat. Din păcate, moderatorii nu făceau nici ei notă discordantă. M-am refugiat cât de mult am putut în Netflix și alte activități relaxante, că deh, eram într-un soi de dolce far niente, încercând să fac abstracție de potopul…