-
Uneori atitudinea mai vine și din ținute
În copilărie și adolescență am fost foarte norocoasă să am în dulap haine deosebite, însă am fost mai puțin norocoasă când s-a pus probleama purtării lor, pentru că pur și simplu nu erau la modă. A, nu că erau demodate, tocmai, că erau la prea mare modă, dar nu pe la noi, ci în greu accesibilul Occident. Așa că am ales varianta cea mai la îndemână: le-am ținut în dulap. Teama de a ieși din rând, de a fi „mai cu moț”, a fost mai puternică decât curajul asumării la acea vârstă. Am în minte mai multe momente în care mi-a fost realmente jenă să port haine pe care nu…
-
Ținuta te ridică, ținuta te coboară
Este foarte interesant cum o ținută îți poate salva ziua sau ți-o poate distruge. Există ținute care îți pot ridica moralul și readuce buna dispoziție sau dimpotrivă, îți pot strica tot cheful. Cum este posibil? Păi, este. Mă iau ca exemplu pe mine. Să zicem că mă trezesc dimineața devreme, deloc optimistă la gândul că mă așteaptă o zi în care sunt nevoită să fac tocmai lucrurile care îmi displac profund, cum ar fi să depun niște formulare la Primărie. Deja văd cu ochii minții cum urmează să stau la coadă pentru câteva ore. Sunt mofluză, apatică, mă încearcă toate trăirile negative, iar alegerea unei ținute devine o misiune aproape…
-
Jeanșii magici
De-a lungul timpului, am purtat toate modelele de jeanși: drepți, bufanți, evazați, conici, skinny, cu talie înaltă, cu talie joasă, scurți, până la genunchi, cu vedere la glezne sau lungi de măturam asfaltul cu manșetele care de cele mai multe ori aveau niște franjuri kilometrici. Nu mai pun la socoteală modelele de salopetă și fuste sau de cămăși din denim. Oricare ar fi fost modelul, îl purtam până la uzură totală. Prietenii îmi spuneau, mai în glumă, mai în serios: Ar cam trebui să arunci blugii ăștia, că arată ca vai de ei. Nu mă înduram să îi arunc, oricât de ferfeniță erau și îi purtam prin casă sau la…
