-
Uneori atitudinea mai vine și din ținute
În copilărie și adolescență am fost foarte norocoasă să am în dulap haine deosebite, însă am fost mai puțin norocoasă când s-a pus probleama purtării lor, pentru că pur și simplu nu erau la modă. A, nu că erau demodate, tocmai, că erau la prea mare modă, dar nu pe la noi, ci în greu accesibilul Occident. Așa că am ales varianta cea mai la îndemână: le-am ținut în dulap. Teama de a ieși din rând, de a fi „mai cu moț”, a fost mai puternică decât curajul asumării la acea vârstă. Am în minte mai multe momente în care mi-a fost realmente jenă să port haine pe care nu…
-
Ținuta te ridică, ținuta te coboară
Este foarte interesant cum o ținută îți poate salva ziua sau ți-o poate distruge. Există ținute care îți pot ridica moralul și readuce buna dispoziție sau dimpotrivă, îți pot strica tot cheful. Cum este posibil? Păi, este. Mă iau ca exemplu pe mine. Să zicem că mă trezesc dimineața devreme, deloc optimistă la gândul că mă așteaptă o zi în care sunt nevoită să fac tocmai lucrurile care îmi displac profund, cum ar fi să depun niște formulare la Primărie. Deja văd cu ochii minții cum urmează să stau la coadă pentru câteva ore. Sunt mofluză, apatică, mă încearcă toate trăirile negative, iar alegerea unei ținute devine o misiune aproape…
-
Ce ținute aș fi ales pentru nunta la care nu am fost
Să fi fost anul de grație 2008 când una dintre prietenele mele s-a hotărât să facă marele pas – să se căsătorească. M-am bucurat – așa cum era și firesc – pentru ea, m-am bucurat și când am primit invitația la nuntă, însă, când am citit-o, toată bucuria mea s-a spart ca un balon de săpun. Pe invitație era trecută, negru pe alb, ținuta pentru preafericitul eveniment: rochie neagră pentru doamne, smoking negru pentru domni. Am inspirat și am expirat de câteva ori, apoi mi-am spus mie însămi: Hai, că va fi bine! După această scurtă și necesară îmbărbătare, am sunat o prietenă comună, care la rândul ei era invitată…
